Anul 2024 se dovedeşte a fi un punct de cotitură în istoria climaterică a omenirii, având registrul trist de a fi cel mai cald an înregistrat vreodată. Datele furnizate de serviciul Copernicus al Uniunii Europene pentru schimbările climatice (C3S) subliniază că, până în noiembrie, temperatura medie globală va depăşi cu 1,5 grade Celsius nivelul perioadei preindustriale (1850-1900). Aceasta este o reamintire alarmantă a efectului devastator pe care schimbările climatice îl au asupra planetei noastre. Totul se nadă în contextul recentelor negocieri climatice la nivel global, care au culminat într-un acord controversat de 300 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice. Criticile din partea țărilor sărace, care consideră că acest pachet financiar este insuficient pentru a face față costurilor în creștere ale dezastrelor climatice, sunt din ce în ce mai țipătoare.
În 2024, vremea extremă a afectat întreaga lume, provocând un lanț de evenimente meteorologice catastrofale: secete devastatoare au lovit regiunile din Italia și America de Sud, inundații fatale au afectat Nepal, Sudan și chiar Europa, în timp ce valuri omorâtoare de căldură au fost înregistrate în Mexic, Mali și Arabia Saudită, în care mii de vieți au fost pierdute. Cicloanele catastrofale au devorat SUA și Filipine, lăsând în urma lor distrugeri semnificative. Aceste evenimente sunt confirmate de numeroase studii ştiinţifice care reafirmă amprenta schimbărilor climatice cauzate de activitățile umane. Luna noiembrie a fost, de asemenea, cea mai caldă înregistrată vreodată, având rezultate și mai îngrijorătoare în contextul acestui an extrem.
Julien Nicolas, cercetător în domeniul climei la Copernicus, declară că ne aflăm într-o situație aproape record pentru temperaturile globale actuale, iar această tendință pare să se mențină cel puțin în următoarele luni. Emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili reprezintă principala cauză a acestor schimbări climatice fără precedent, iar promisiunile guvernelor de a reduce emisiile de carbon la zero net nu par să aibă efectul scontat în acest sens. Deși s-au anunțat angajamente serioase pentru combaterea schimbărilor climatice, emisiile globale de CO2 vor atinge un nivel record în acest an, evidențiind urgentă de a acționa.
În ceea ce privește viitorul, oamenii de știință monitorizează cu atenție dezvoltarea modelului climatic La Niña, care ar putea apărea în 2025. Această formă de răcire a temperaturilor de la suprafața oceanelor ar putea contribui temporar la scăderea temperaturilor globale, dar nu ar stopa tendința de bază a încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră.
În prezent, planeta se află într-o situație considerată neutrală, după încheierea fenomenului climatic El Niño, iar proiecțiile sugerează că, deși 2025 ar putea fi ușor mai rece decât 2024, acest lucru nu ar însemna că am scăpat de pericolele temperaturilor extreme. Friederike Otto de la Imperial College London avertizează că, chiar și în cazul în care se va forma un eveniment La Niña, provocările legate de valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație și cicloanele tropicale nu dispar. Aceasta este o realitate cu care trebuie să ne confruntăm, iar acțiunile concrete sunt esențiale pentru a răspunde acestei crize climatice.