Un nou studiu publicat de Convenția ONU pentru combaterea deșertificării (UNCCD) a tras un semnal de alarmă privind o criză mai puțin vizibilă, dar extrem de gravă care afectează miliarde de oameni din întreaga lume. Conform cercetării, aproape 77% din suprafața terestră a Planetei a devenit „permanent mai aridă” în ultimele trei decenii, comparativ cu perioada anterioară.
Această analiză cercetează problema aridității și impactul ei asupra diverselor regiuni ale lumii. Studiul sugerează că zonele aride s-au extins cu aproximativ 4,3 milioane de kilometri pătrați în perioada 1990-2020, echivalentul a aproape o treime din suprafața Indiei. În prezent, aceste zone acoperă 40,6% din totalul terenurilor de pe Pământ, excluzând Antarctică. Dezvoltată în contextul conferinței COP16 de la Riad, Arabia Saudită, această cercetare subliniază o criză considerată o amenințare existențială.
Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al UNCCD, a declarat că pentru prima dată criza aridității a fost documentată în mod clar și științific, aducând în prim-plan o problemă care afectează milioane de oameni. Spre deosebire de secetele temporare, care pot dispărea, ariditatea reprezintă o transformare permanentă, ce nu permite revenirea la condiții anterioare. Această transformare are consecințe grave pentru agricultură, resursele de apă, biodiversitate și securitatea alimentară.
De asemenea, studiul a evidențiat că în ultimele decenii, aproximativ 7,6% din terenurile globale au fost mutate dincolo de pragurile de ariditate, această marjă fiind mai mare decât cea a întregii suprafețe a Canadei. Aceste date sugerează nu doar o problemă ecologică, ci și una socială și economică, care se amplifică pe fondul schimbărilor climatice globale.
Ariditatea provoacă, astfel, nu doar o provocare de mediu, ci și o criză umanitară, afectând securitatea alimentară și accesul la apă. Cele mai vulnerabile comunități se confruntă cu migrarea forțată din cauza degradării terenurilor, iar resursele lor vitale sunt amenințate. De exemplu, în regiunile dependente de agricultură, producția alimentară este continuu subminată, ceea ce contribuie la o criză alimentară globală.
Pentru a contracara aceste efecte devastatoare, este esențial ca guvernele și organizațiile internaționale să colaboreze pentru a implementa strategii eficiente de combatere a deșertificării și a aridității. Aceste strategii ar trebui să vizeze consolidarea rezilienței comunităților afectate, gestionarea durabilă a resurselor de apă și adoptarea unor practici agricole mai sustenabile.
Societatea civilă și sectorul privat joacă, de asemenea, un rol crucial în această luptă. Inovațiile tehnologice, educația și conștientizarea populației sunt fundamentale pentru a construi o reacție globală unificată împotriva acestei amenințări. Eforturile individuile pot avea un impact semnificativ, de la reutilizarea apei până la utilizarea unor metode de agricultură ecologică.
În concluzie, problema aridității și a deșertificării nu este una temporară sau localizată; ci este o criză globală care afectează milioane de oameni, cerând acțiuni urgente și concertate. Este timpul ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a crea un viitor mai sigur, durabil și prosper pentru toată lumea, înainte ca această amenințare să devină imposibil de gestionat.