Solicitarea DNA pentru listele de candidați ale partidului S.O.S. România: un nou risc pentru Diana Șoșoacă?

Recent, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat faptul că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat listele de candidați depuse de partidul S.O.S. România pentru alegerile europarlamentare. Această informație a fost împărtășită publicului printr-un comunicat de presă emis de AEP, care detaliază contextul eliberării informațiilor solicitate și desfășurarea evenimentelor recente. Conform comunicatului, cererea DNA a fost înregistrată vineri, 13 decembrie 2024, la scurt timp după ce Biroul Electoral Central a suspendat activitatea sa pentru membrii din România în Parlamentul European, având în vedere alegerile care vor avea loc în iunie 2024. AEP a subliniat că, deși au primit solicitarea, nu au fost efectuate percheziții la sediul Biroului Electoral Central sau la sediul autorității. Aceasta a stârnit curiozitatea mass-mediei și a opiniei publice, având în vedere că informațiile pot implica tensiuni legate de integritatea alegerilor și de statutul politic al formațiunii conduse de Diana Șoșoacă. Partidul S.O.S. România, sub conducerea Dianei Șoșoacă, a reușit, după alegerile europarlamentare din luna iunie a anului curent, să obțină două mandate în Parlamentul European. Reprezentanții săi, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, au fost prezenți în plenul europenilor, dar nu fără controverse. Diana Șoșoacă a fost penalizată de Parlamentul European, mai ales după un incident tumultuos din luna iulie, când a fost dată afară din sesiunea de vot. Comportamentul său, care a inclus „purtarea unei botnițe” și strigătul „Ați omorât oameni!”, alături de gestul de a ridica o icoană, a generat un val de reacții și a dus la o amplificare a criticilor adresate partidului. Această cerere din partea DNA vine într-un moment sensibil pentru S.O.S. România, partid care își consolidează prezența în arena politică, dar care se confruntă și cu suspiciuni că ar putea fi implicat în afaceri controversate sau ilegale. Opinia publică și cetățenii trebuie să fie conștienți de eventualele riscuri la care sunt supuși sau favoritați în campaniile electorale.