Guvernul României a decis, printr-o ordonanță de urgență, să prelungească cu doi ani, până la 30 iunie 2025, măsura de plafonare a adaosului comercial pentru 17 alimente de bază, în încercarea de a proteja consumatorii de inflație și creșterea prețurilor din ultima perioadă. Această măsură a fost inițial stabilită până la sfârșitul anului curent, însă având în vedere condițiile economice actuale, Guvernul a considerat că este necesar să extendă această valabilitate.
În luna ianuarie a acestui an, a fost realizată o prima prelungire a măsurii, iar acum intervenția guvernamentală se va menține până la mijlocul anului 2025, oferind astfel un alt termen de siguranță pentru cetățeni. Prin urmare, produsele vizate de plafonare rămân aceleași, aceastea fiind esențiale pentru alimentația zilnică a românilor și incluzând alimente precum pâinea, laptele, brânza, ouăle, uleiul, carnea de pui și de porc, precum și legumele și fructele proaspete.
Lista alimentelor ce vor beneficia de aceste măsuri de protecție prețurilor include:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
2. Lapte de vacă de consum 1 litru, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
3. Brânză telemea de vacă vrac;
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
5. Făină albă de grâu „000” până la 1 kg;
6. Mălai până la 1 kg;
7. Ouă de găină calibrul M;
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 litri;
9. Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui, varianta standard);
10. Carne proaspătă de porc (carne de porc lucru, pulpă de porc cu os și fără os, spată de porc);
11. Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras „Bianca” și ardei capia, usturoi);
12. Fructe proaspete vrac (mere roșii și mere golden, prune, pere, struguri de masă);
13. Cartofi proaspeți albi vrac;
14. Zahăr alb tos până la 1 kg;
15. Smântână – 12% grăsime;
16. Unt până la 250 grame;
17. Magiun până la 350 grame.
Această măsură a fost criticată de unii economiști care consideră că plafonarea prețurilor poate afecta aprovizionarea și poate duce la răspândirea piețelor gri, dar Guvernul argumentează că este o măsură necesară pentru a proteja populația vulnerabilă în fața creșterii costurilor de trai. Măsura este o reacție directă la inflația crescută.
În condițiile în care prețurile alimentelor au crescut dramatic în ultima vreme, contribuind semnificativ la rata inflației, autoritățile sunt obligate să intervină pentru a proteja cetățenii, mai ales pe cei cu venituri reduse. Prin intervențiile de acest tip, Guvernul își propune să ofere un interval de stabilitate economică, dar și de siguranță alimentară, pentru a evita penuria de produse esențiale în gospodăriile românești. Aceasta este o reacție directă la inflația crescută care afectează veniturile populației, iar Guvernul va menține sub observație piața alimentară pentru a evalua impactul acestor măsuri.
Pe de altă parte, prelungirea plafonării poate genera controverse în contextul pieței libere, existând riscuri asociate cu dezechilibrele de prețuri și potențiale deficiențe. Actorii economici și comercianții sunt atenționați să respecte aceste reglementări, iar autoritățile vor implementa măsuri de control pentru a preveni abuzurile în ceea ce privește prețurile.
În concluzie, prelungirea plafonării prețurilor pentru aceste 17 alimente de bază este o decizie strategică a Guvernului, ce vine în întâmpinarea nevoilor populației și oferă o gură de oxigen în această perioadă austeră. Rămâne de văzut cum se va desfășura situația pe piața alimentelor în următorii ani și dacă această măsură va avea efectul dorit asupra economiei românești.