Marcel Ciolacu, premierul României, a lansat critici semnificative la adresa acțiunilor liderului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, subliniind că acesta exagerează în anumite privințe. Numele lui Piedone a devenit sinonim cu controalele spectaculoase și, de multe ori, controversate, pe care acesta le efectuează în calitate de șef al instituției.
De la momentul în care a fost numit la conducerea ANPC, Piedone a fost văzut mereu în centrul atenției, adesea îmbrățișând o abordare ce aproape că se transformă în polemică. Premierul, la o conferință de presă, a fost întrebat despre stilul de conducere al lui Piedone și despre controalele sale, la care a răspuns că, deși susține activitatea de control, consideră că șeful ANPC „exagerează în anumite zone”. Conform lui Ciolacu, este important ca Piedone să rămână concentrat pe atribuțiile postului său și să evite implicarea în campanii de publicitate personală.
Piedone a captat atenția publicului nu doar prin controalele efectuate în piețele și restaurantele din România, dar și prin acțiuni mai puțin ortodoxe, cum ar fi atunci când a oprit un scuterist în trafic, un gest ce a stârnit critici și controverse. ANPC a susținut că acest act nu a fost unul abuziv, ci a avut rol simbolic, ceea ce ridică multe întrebări despre practicile întregii instituții de protecție a consumatorilor.
În diversitatea acțiunilor sale, Piedone s-a ocupat de controale ce implică verificarea standardelor de calitate, gramajelor de mâncare, și chiar s-a exprimat direct cu bucătarii, întrebându-i despre modul în care își servesc clienții. Certurile pe care le-a avut cu restaurantele pe teme de gramaje sau igienă au stârnit reacții mixte din partea consumatorilor și a presei, unii apreciind vigilența sa, alții văzând în atitudinea sa o formă de autopromovare exagerată.
Premierul Ciolacu a adăugat în declarațiile sale că acțiunile ANPC trebuie să respecte normele și să aibă ca scop principal apărarea intereselor consumatorilor, și nu publicitatea personală a liderului instituției. Ciolacu a întărit necesitatea de a menține un echilibru între fermitatea controalelor și imaginea publică a celor care le efectuează.
Răspunsul său, când a fost întrebat cum va tempera acțiunile lui Piedone, a fost ironic și a stârnit râsete în sală: „Îl bat”. O astfel de remarcă sugerează nu doar o ușoară iritare față de stilul de lucru al lui Piedone, ci și o dorință de a regulariza modul în care ANPC interacționează cu consumatorii.
În concluzie, situația la ANPC sub conducerea lui Piedone este un exemplu clar al fricțiunii între dorința de a proteja consumatorii și tendința de a face spectacol și de a căuta notorietatea. Marcel Ciolacu, în calitate de premier, va trebui să formuleze direcții clare pentru a asigura o funcționare eficientă a ANPC, astfel încât să nu se uite scopul primordial al acestei instituții – protecția consumatorului – și să se evite confuziile legate de publicitatea personală a celor implicați. Această dinamică între puterea politică și agențiile executive va fi cu siguranță un subiect de analiză continuă în peisajul administrativ românesc.