Curtea de Apel Oradea a pronunțat luni o decizie importantă, respingând cererea unei bihorence, Anamaria Dărăban, care a solicitat suspendarea hotărârii Curții Constituționale a României ce anula turul doi al alegerilor prezidențiale din anul precedent. Decizia curentă face parte dintr-un val de contestări declanșate după controversata decizie a CCR, care a stârnit reacții aprinse în rândul populației și al juriștilor. Astfel, instanța orădeană a considerat că nu este competentă să intervină în această problemă, invocând „excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești”. Deși verdictul recent nu este definitiv, întrucât poate fi contestat cu recurs în termen de cinci zile, el marchează un pas semnificativ în procesul judiciar legat de alegerile prezidențiale.
Cererea unei alte persoane, Emil Romică Vereș, este programată pentru dezbatere pe 9 mai, indicând astfel un peisaj juridic aglomerat, plin de incertitudini legate de validitatea alegerilor din 2022. De altfel, contestarea deciziei CCR a fost inspirată de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, care a utilizat platformele sociale precum TikTok pentru a mobiliza cetățenii să conteste aceste hotărâri prin instrucțiuni pas cu pas, generând un val de peste 130 de cereri în întreaga țară.
Această amplă mobilizare socială și juridică a fost determinantă pentru declanșarea unei discuții aprinse despre legalitatea alegerilor și despre competența instanțelor de judecată în astfel de chestiuni. Chiar dacă Curtea de Apel Ploiești a pronunțat o sentință favorabilă contestatarilor, aceasta a fost ulterior anulat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a susținut aceeași excepție de necompetență, indicând astfel o tendință generală de respingere a acțiunilor prin instanțe. În concluzie, procesul juridic ce se desfășoară în jurul anulării turului doi al alegerilor prezidențiale subliniază nevoia de claritate și stabilitate în sistemul electoral al României, care, în ciuda numeroaselor contestații, rămâne un bastion al democrației și al voinței poporului.