Anul 2024 a marcat un moment de cotitură pentru economia României, care a experimentat un declin puternic al creșterii economice, caracterizat printr-o dependență excesivă de consumul intern. Această tendință a fost amplificată de majorarea salariilor și pensiilor, dar, în același timp, a fost umbrită de o povară crescută a împrumuturilor guvernamentale destinate acoperirii deficitului bugetar. Astfel, economia românească s-a transformă într-un organism care, deși părea viu la exterior prin consum, era în realitate tot mai gâtuit de datoriile acumulate.
Creșterea economică sustenabilă ar trebui să provină dintr-un mix de consum, investiții și exporturi, dar situația din acest an a arătat că România a devenit aproape exclusiv dependentă de cheltuielile populatiei. Salariile mai mari au stimulat cererea pe piață, dar, pe termen lung, fără o bază solidă de dezvoltare economică, această strategie devine riscantă. În plus, consumul impulsionat de salariile crescute nu s-a tradus întotdeauna în investiții pe termen lung, iar afacerile mici și mijlocii au resimțit efectele negative ale unei economii care nu mai investește în viitor.
Împrumuturile guvernamentale au crescut exponențial, atingând un nivel record în 2024. Aceste fonduri au fost folosite nu doar pentru a acoperi deficitul bugetar, dar și pentru a refinanța datoria publică deja existentă. Aceasta înseamnă că guvernul României se află într-o spirală periculoasă, împrumutându-se continuu pentru a putea funcționa. Această abordare riscă să ducă la o criză financiară în cazul în care ratele dobânzilor vor crește sau dacă încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării va scădea.
Criticii avertizează că această strategie are implicații pe termen lung pentru dezvoltarea economică. Un deficit bugetar semnificativ, alimentat de împrumuturi, nu poate fi sustenabil. Este nevoie de reforme structurale care să stimuleze investițiile străine directe și să sprijine mediul de afaceri local. O economie sănătoasă se bazează pe producție, nu doar pe consum, iar România trebuie să-și diversifice sursele de creștere economică.
În acest context, unele sectoare au avut de suferit. De exemplu, agricultura și producția industrială nu au primit suficient sprijin, iar privarea de investiții a dus la stagnarea progresului în aceste domenii vitale. Cu toate acestea, Liniile de credit guvernamentale și subvențiile nu au fost suficiente pentru a compensa aceste lacune, iar micile afaceri au fost cele mai afectate.
Un alt aspect de luat în considerare este dependența României de fondurile europene. Deși acestea au fost esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea economiei, finanțările sunt adesea insuficiente și, în unele cazuri, întârziate. Economia nu se poate baza doar pe astfel de ajutoare externe, iar autonomia economică ar trebui să devină o prioritate.
Pe fondul acestor provocări, populația României se confruntă cu un cost al vieții în creștere, iar inflația a devenit un subiect central de îngrijorare pentru cetățeni. Din păcate, majorarea salariilor nu este întotdeauna la înălțimea creșterii prețurilor, afectând astfel puterea de cumpărare a celor mai vulnerabile segmente ale societății.
Pe scurt, România se află la o răscruce de drumuri în 2024. Deși consumul a asigurat o anumită formă de creștere, dependența de împrumuturi guvernamentale și lipsa unui plan de dezvoltare pe termen lung pun în pericol stabilitatea economică. Este esențial ca autoritățile să regândească strategiile actuale și să se concentreze pe un model economic echilibrat, care să includă investiții durabile, inovație și competitivitate pe piața internațională. Numai astfel România va putea să scape de povara îndatorării și să asigure un viitor prosper pentru cetățenii săi.