În 2024, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a înregistrat un deficit de peste un miliard de lei, cel mai mare din 2019 până în prezent, chiar și în contextul creșterii cu 37% a veniturilor din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS), rezultat al introducerii de taxe în sistemul de sănătate din 2023. Deși această creștere a veniturilor a fost semnificativă, nu a fost suficientă pentru a asigura un echilibru financiar în contextul unei scăderi marcante a subvențiilor.
La baza veniturilor FNUASS se află contribuțiile de asigurări de sănătate, plătite atât de salariați, cât și de alte categorii de asigurați. În 2024, veniturile din CASS au atins 60,9 miliarde de lei, reprezentând peste 84% din încasările totale ale Fondului. Creșterea acestor veniturile a fost influențată direct de majorările salariale și de modificările legislative care au eliminat unele facilități fiscale.
Scăderile subvențiilor au amplificat criza financiară a sistemului sanitar românesc. În 2024, subvențiile au fost cu peste 40% mai mici comparativ cu 2023, ajungând la un nivel minim istoric, ceea ce a determinat o dependență tot mai mare de veniturile din contribuții. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a fondului, având în vedere că doar 6,1 milioane de români contribuie efectiv la asigurările de sănătate dintr-o populație înscrisă la medicii de familie de aproape 20 de milioane.
Pe lângă veniturile din CASS, taxa clawback a generat 5,1 miliarde de lei în 2024, o creștere de 14,5% față de anul precedent, subliniind atât obligația financiară a deținătorilor de autorizații de medicamente, cât și necesitatea de a asigura fonduri pentru servicii medicale. Plățile totale efectuate din Fondul Sănătății au ajuns aproape de 73,5 miliarde de lei, cu 23% mai mari decât în 2023.
În mod surprinzător, cu toate aceste creșteri de venituri, vulnerabilitățile din sistemul sanitar nu au fost însă eliminate. Dificultățile întâmpinate la nivelul spitalelor și al serviciilor medicale continuă să persiste, cu accent pe imposibilitatea de a satisface toate nevoile pacienților din cauza deficitului structural. Anul 2024 a adus plăți semnificative pentru produse farmaceutice, servicii medicale și materiale sanitare, dar totuși, deficitul continuă să pună presiune pe FNUASS.
Deși FNUASS a reușit să capteze sume considerabile din contribuțiile la sănătate, limitele acestui model de finanțare devin din ce în ce mai evidente, iar autoritățile trebuie să analizeze soluții durabile pentru a asigura nu doar funcționarea, ci și dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Oricare schimbare structurală va necesita nu doar ajustări financiare, ci și o revizuire profundă a politicilor de sănătate, incluzând o reevaluare a subvențiilor și a modului în care acestea trebuie alocate pentru a răspunde eficient nevoilor populației.