Uniunea Europeană a realizat un excedent de cont curent de 113,2 miliarde de euro în trimestrul al patrulea al anului 2024. Această performanță economică evidențiază o stabilitate financiară remarcabilă în rândul țărilor membre, cu 18 state prezentând surplusuri comerciale semnificative. În ciuda acestor rezultate pozitive, România se confruntă cu o situație contrară, înregistrând cel mai mare deficit din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ridică întrebări cu privire la politicile economice și comerciale naționale.
Analizând datele statistice, e evident că surplusul înregistrat la nivel european face parte dintr-o tendință mai amplă de recuperare post-pandemică. State precum Germania, Olanda și Suedia se regăsesc în fruntea acestei liste, având capacitatea de a exporta mai mult decât importă, alimentând astfel dezvoltarea economică sustenabilă. Acest lucru se datorează unei combinații de factori, inclusiv inovații în tehnologie, eficiență în producție și politici comerciale favorabile.
Pe de altă parte, România se confruntă cu un deficit de 20 miliarde de euro, ceea ce ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea dezvoltării sale economice. Deficitul comercial poate fi atribuit, pe de o parte, importurilor masive de bunuri și servicii, iar pe de altă parte, scăderii competitivității exporturilor românești pe piețele internaționale. De asemenea, insuficiența infrastructurii și a resurselor umane calificate contribuie la dificultățile economice cu care se confruntă industria locală.
Experții economici avertizează că, pentru a revitaliza economia și a reduce deficitul, România trebuie să își concentreze eforturile asupra modernizării infrastructurii, atragerii de investiții străine directe și promovării exporturilor. Este esențial ca guvernul să implementeze reforme structurale care să stimuleze competitivitatea, să ofere suport pentru antreprenoriat și să susțină sectorul IT, care s-a dovedit a fi un motor de creștere în economie.
De asemenea, ar fi benefic ca România să colaboreze mai strâns cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru a beneficia de fondurile europene disponibile, care ar putea fi folosite în dezvoltarea infrastructurii și în implementarea programelor de formare profesională. O abordare colectivă ar putea scoate în evidență potențialul României de a deveni un jucător competitiv pe piața internațională.
În concluzie, deși Uniunea Europeană se bucură de succes economic, România trebuie să-și reexamineze strategiile economice și comerciale. Acest deficit nu este doar un semnal de alarmă, ci și o oportunitate de a regândi abordările și de a construi o economie mai puternică și mai rezilientă, capabilă să facă față provocărilor viitoare. Investițiile inteligente și reformele economice bine gândite ar putea să transforme România dintr-unul dintre cei mai mari deficitar în ceea ce privește contul curent într-un stat cu un surplus economic sănătos, egal cu cel al altor economii puternice din Uniune.