În judeţul Caraş-Severin, infrastructura sanitară se confruntă cu numeroase deficienţe, o realitate pe care preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, a subliniat-o în nenumărate rânduri. Totuşi, perspectivele de îmbunătăţire sunt mai optimiste decât par la prima vedere, graţie investiţiilor atrase din fonduri europene și a unor iniţiative bine gândite de către autorităţile locale.
Potrivit lui Hurduzeu, defectele infrastructurii sanitare sunt dublate de semnale pozitive care indică un progres vizibil al sistemului de sănătate din judeţ. Cel mai notabil exemplu este construirea noului ambulatoriu integrat al spitalului orăşenesc din Oraviţa, un proiect care promite să îmbunătăţească considerabil serviciile medicale oferite comunităţii locale. Acest ambulatoriu va cuprinde zece compartimente funcţionale, printre care dermatovenerologie, neurologie, pediatrie, cardiologie, medicină internă, chirurgie, ortopedie, ginecologie, gastroenterologie, şi balneo-iziokinetoterapie. Hurduzeu a apreciat activitatea managerului spitalului, Costel Ursu, subliniind că acesta a adus o contribuţie semnificativă în implementarea acestui proiect.
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa este gestionarea eficientă a resurselor financiare. Recent, un audit extern a scos la iveală necesitatea modificării unor formule de calcul utilizate anterior, care erau greşite. Această ajustare se va traduce în creşterea veniturilor cu aproximativ 1,2 milioane de lei pe lună, un motiv de optimism pentru conducerea spitalului și pentru pacienți. „Este o gură de oxigen necesară, având în vedere că datoriile au crescut semnificativ în ultimii doi ani”, a declarat Hurduzeu, referindu-se la gestionarea arieratelor.
Pe lângă aceste măsuri, investiţii importante sunt în curs de desfăşurare în comunităţile din judeţ, cum ar fi cele de e la Bozovici, unde autorităţile speră să finalizeze lucrările în acest an. Hurduzeu a menţionat discuţiile constructive cu primarul local, Adi Stoicu, care demonstrează angajamentul administraţiei în a oferi servicii medicale necesare locuitorilor din Valea Almăjului.
Un alt aspect pozitiv este modernizarea spitalului din Caransebeș, condus de „Happy” Singh, care a reuşit să implementeze tehnologii medicale de ultimă generaţie, făcând progrese semnificative în ceea ce privește eficiența serviciilor oferite. Aceste „operaţii estetice” asupra infrastructurii spitaliceşti au fost esenţiale pentru a răspunde cerinţelor tot mai mari ale pacienţilor.
În concluzie, deşi infrastructura sanitară din Caraş-Severin continuă să se confrunte cu provocări majore, anunţurile recente şi progresele realizate sugerează o direcţie optimistă. Cu investiţii bine gestionate și o administraţie care înţelege importanţa sănătăţii publice, speranţa este că locuitorii judeţului vor beneficia de servicii medicale de calitate în viitorul apropiat. Ceea ce rămâne crucial este continuarea atragerii fondurilor europene, care pot transforma radical peisajul sanitar din Caraş-Severin.