Incidentul îngrijorător de la Liceul Grigore Moisil din Timișoara, unde un elev de doar 12 ani a fost fotografiat în ipostaze indecente de către un coleg, a pus în lumină o realitate alarmantă: Inspectoratul Școlar Județean Timiș pare a fi un simplu spectator în fața violenței din unitățile de învățământ. La patru zile după ce Poliția a început o anchetă, reprezentanții Inspectoratului au emis un comunicat prin care își declină responsabilitățile în cazul sancțiunilor și evaluării acțiunilor disciplinare.
Declarația șefei Inspectoratului, Aura Danielescu, a stârnit controverse, având în vedere că nu a avut cunoștință de incident decât prin intermediul presei. Astfel, subliniind că școlile nu au obligația de a notifica Inspectoratul cu privire la cercetările disciplinare interne, aceasta a adus în discuție un aspect esențial: care sunt măsurile pe care școlile le pot lua împotriva agresorilor? Danielescu a specificat că orice sancțiune aplicată rămâne în competența exclusivă a unității de învățământ, sugerând că Inspectoratul nu are incotro și nu poate participa la aceste procese.
Întrebată despre măsurile preventive care ar putea fi impuse, aceasta a răspuns vag, reamintind doar de legislația în vigoare, fără a oferi soluții concrete. „Conform reglementărilor în vigoare, inspectoratele școlare nu au dreptul de a interveni și nici de a evalua sancțiunile aplicate elevilor,” a completat Danielescu. Această poziție deschide întrebări serioase despre responsabilitatea instituțională în cazul în care violența și hărțuirea devin comportamente frecvente în unitățile de învățământ.
Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este lipsa de răspunsuri clare referitoare la activitățile de prevenire a hărțuirii. Există un număr tot mai mare de incidente de acest tip, iar întreaga comunitate educațională trebuie să evalueze proactiv măsurile existente. La momentul scrierii acestui articol, nu este clar dacă în școală au fost desfășurate activități realiste și eficiente de prevenire a hărțuirii, iar răspunsul Inspectoratului nu oferă nicio indicație clară în acest sens.
Comunitatea educațională, părinții și elevii trebuie să colaboreze pentru a construi un mediu sigur și protejat pentru toți copiii. Viziunea proactivă ar trebui să prevaleze în fața reacțiilor tardive la incidente. În concluzie, este momentul ca derapajele de comportament din școală să fie tratați cu cea mai mare seriozitate, iar Inspectoratul Școlar să ia măsuri concrete pentru a sprijini unitățile de învățământ în aceste demersuri.
Împreună, putem spera la o educație depolitizată și la o școală în care incidentele de violență și hărțuire să devină pur și simplu o amintire îngropată, stigma unei alte epoci.
Mai multe