Primarul Reșiței, Ioan Popa, a subliniat recent situația alarmantă în care se află majoritatea primăriilor din România, din perspectiva autosustenabilității financiare. Conform declarațiilor sale, o proporție de doar 4% dintre acestea reușesc să se susțină din taxele și impozitele pe care le colectează, în timp ce restul de 96% depind de surse externe de finanțare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței și sustenabilității administrației publice locale.
Ioan Popa a explicat că frânarea cheltuielilor publice și reforma administrației sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, o problemă cu care se confruntă întreaga țară.
„Este dezamăgitor să constatăm că la nivel național nu au existat progrese semnificative în ceea ce privește reforma administrativă. Această situație este periculoasă, iar rezultatele se văd deja în inflația constantă și deficitul bugetar greu de gestionat”, a declarat primarul liberal.
Potrivit lui Popa, Primăria Reșița face parte din cei aproximativ 160 de primării care se pot susține singure. În total, România are 3.700 de unități administrativ-teritoriale, iar doar un număr restrâns dintre ele beneficiază de o economie locală puternică, care să le permită acest lucru.
„Exemplul primăriilor care reușesc să se autofinanțeze este rar – Cogealac, Ciugud, Florești, Dumbrăvița sunt doar câteva dintre comunele și orașele care, datorită unei bune gestionări și a unor investitori solidi, au reușit să își construiască o bază economică stabilă”, a adăugat acesta.
În opinia primarului, fără o reformă administrativă profundă, România va rămâne blocată într-o spirale negativă, unde inflația și deficitul bugetar necontrolat devin norme, iar comunitățile locale se bazează din ce în ce mai mult pe ajutoare de la bugetul de stat.
Ioan Popa a insistat asupra necesității unui plan național coerent și bine structurat care să vizeze nu doar reducerea cheltuielilor, ci și stimularea economiei locale. „Pentru ca primăriile să devină autosustenabile, avem nevoie de un cadru legislativ favorabil, de stimulente pentru atragerea de investitori și de o reformă a sistemului de colectare a impozitelor,” a concluzionat edilul.
Această situație subliniază discrepanțele existente între unitățile administrativ-teritoriale din România și necesitatea de a redimensiona abordările politice și administrative la nivel național, pentru a nu compromite viitorul localităților care depind într-o mare măsură de resurse externe.