Într-un pas decisiv pentru îmbunătățirea gestionării companiilor de stat din România, Secretariatul General al Guvernului a inițiat, vineri, un proiect de Ordonanță de Urgență menit să modifice legislația privind guvernanța corporativă, în special procedurile de selecție pentru șefii companiilor de stat. Aceste schimbări sunt esențiale, având în vedere că România riscă să piardă sume considerabile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) din cauza neîndeplinirii jaloanelor aferente acestor numiri.
Comisia Europeană a suspendat parțial plățile aferente cererii de plată nr. 3 din cadrul PNRR, invocând ineficiența și lipsa de transparență în numirile de conducere din cadrul companiilor statului, inclusiv a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Recent, au fost efectuate selecții care nu au respectat criteriile impuse de Comisia Europeană, ceea ce a atras un nou val de critici din partea celor care supraveghează utilizarea fondurilor europene.
Jalonul care vizează companiile energetice are o valoare estimată de aproape 300 de milioane de euro, în timp ce cel dedicat AMEPIP ajunge la 400 de milioane de euro. Deși a trecut mai mult de jumătate de an de la impunerea acestor cerințe, Guvernul nu a reușit să realizeze selecții conforme, punând astfel în pericol atragerea acestor fonduri.
Conform proiectului de ordonanță, criteriile de selecție pentru conducerea AMEPIP sunt acum mai stricte: președintele și vicepreședinții trebuie să dețină cel puțin o diplomă de licență și să aibă peste 10 ani de experiență în domeniile economic, financiar sau juridic, din care 7 ani în funcții de conducere. Întreaga procedură de selecție va fi reglementată de norme clare, menit să elimine conflictele de interese și lipsa de transparență din trecut.
De exemplu, membrii comisiilor de selecție nu vor mai putea avea relații de subordonare cu candidații, iar în cadrul consiliilor de administrație se va da prioritate reprezentării genurilor subreprezentate, rezultând o abordare mai inclusivă și echitabilă.
Adoptarea acestor noi criterii are drept scop nu doar îmbunătățirea transparenței și calității numirilor, ci și alinierea României la standardele europene prevăzute de Comisia Europeană, care a semnalat numeroase nereguli în gestionarea companiilor de stat.
S-au constatat probleme serioase în procesul de selecție, printre care și implicarea unor membri din comitetele de selecție care au fost, de asemenea, candidați. De asemenea, nemulțumirile au vizat și modul de publicare a anunțurilor de recrutare, care erau adesea realizate în zone de mică vizibilitate, îngreunând astfel accesul potențialilor candidați competenți.
Pentru a aduce un plus de responsabilitate, noul cadru legislativ va stipula și un raport trimestrial privind realizările fiecărui membru al consiliului de administrație, axat pe indicatorii de performanță. AMEPIP va publica aceste raportări, oferind astfel comunității economice un instrument de evaluare continuă asupra performanței fondurilor utilizate la nivelul companiilor de stat.
Aceste măsuri vin într-un moment crucial pentru economia românească, în care utilizarea eficientă a fondurilor europene este vitală pentru recesiunea post-pandemică. Acțiunile Guvernului, atât în ceea ce privește reformarea modului de selecție, cât și în asigurarea transparenței procesului decizional, sunt pași esențiali pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a restaura încrederea în instituțiile publice.
Pe termen lung, eficiența acestor reforme va fi monitorizată de Comisia Europeană, care insistă asupra transparenței și profesionalismului în toate aspectele legate de numirile din companiile de stat. Guvernul trebuie să acționeze rapid și eficient pentru a demonstra că aceste principii nu sunt doar măsuri temporare, ci parte dintr-un angajament mai larg față de bunei practici în administrarea resurselor dumneavoastră publice.