Recent, investigația întreprinsă de site-ul de investigații Snoop continuă să scandalizeze opinia publică cu noi detalii șocante despre comportamentul profesorului Alfred Bulai, de la SNSPA. Această a doua parte a investigației, publicată luni, aduce la lumină un șir de mărturii cutremurătoare ale fostelor eleve care au fost victime ale abuzurilor sale, precum și comportamente inadecvate ale acestuia, adesea interpretate ca fiind partea unei personalități glumețe sau mentore. Printre aceste mărturii, se află spusele unor foste eleve de școală generală care dezvăluie un aspect sumbru al educației din acea perioada: „Eram în clasa a cincea, ne punea să ne aplecăm peste bancă și ne bătea”. Aceasta este doar una dintre cele 15 mărturii documentate de jurnaliști care subliniază o practică sistematică de abuz sexual și psihologic pe care sociologul a desfășurat-o timp de decenii.
Mărturiile sugerează că Bulai nu doar că și-a folosit influența pentru a se apropia de studente, ci a început să abuzeze de acestea chiar din anii ’90, când a devenit cunoscut ca un lider de opinie în domeniul sociologiei. Potrivit investigației, el a organizat întâlniri private cu studentele, chiar în timp ce ocupa funcții de răspundere la Guvern. Vorbind despre aceste întâlniri, mai multe studente au afirmat că au stat cu frică în fața comportamentului său inadecvat, iar unele dintre ele nu au terminat studiile din cauza impactului negativ pe care această experiență l-a avut asupra lor.
De asemenea, fosta sa asistentă universitară, Corina Benga, a fost implicată activ în orchestrarea acestor întâlniri și în manipularea tinerelor studente, acuzată fiind de presiune asupra celor care aveau îndoieli. Aceste fapte aruncă o umbră îngrijorătoare asupra valorilor academice din cadrul SNSPA, care, la rândul său, neagă vehement că a avut cunoștință despre comportamentul profesorului Bulai.
Printre mărturiile devastatoare, o fostă elevă evocă un episod în care Bulai a umilit-o, întrebându-l de unde îi este matricola, trăgându-i degetul sub sân. Acest comportament abuziv nu era izolat, ci un model repetitiv, la care Bulai a recurs pentru a-și menține controlul asupra elevilor săi.
În concluzie, figura lui Alfred Bulai devine simbolul unei probleme sistemice mai mari în educația românească, ce necesită o atenție urgentă și o reacție fermă din partea autorităților și instituțiilor implicate. Pe măsură ce se desfășoară această investigație, rămâne de văzut cum va reacționa comunitatea academică și sistemul judiciar în fața acestor acuzații grave, dar și ce măsuri vor fi luate pentru a proteja victimele abuzurilor din mediul universitar.