În urma intensificării amenințărilor din partea Rusiei, Uniunea Europeană se află în fața unei provocări majore: întărirea capabilităților de apărare. Andrius Kubilius, primul comisar european pentru apărare și spațiu, a propus în mod recent alocarea a aproape 100 de miliarde de euro din următorul buget pe șapte ani al UE, o sumă considerabilă comparativ cu cei 10 miliarde de euro destinați în prezent sectorului apărării. Această schimbare radicală în strategia de apărare a Uniunii este determinată de invazia Rusiei în Ucraina, care subliniază nevoia urgentă de reforme financiare și îmbunătățirea securității europene.
Kubilius, fost premier al Lituaniei, a subliniat importanța sprijinirii Ucrainei în fața agresiunii rusești, argumentând că o eventuală cădere a Ucrainei ar putea încuraja alte atacuri din partea Rusiei asupra statelor membre ale UE. „Trebuie să fim pregătiți pentru orice formă de agresiune rusească”, a declarat el, subliniind nu doar amenințările convenționale, ci și atacurile hibride la care recurge Kremlinul. Comisarul a făcut apel la o pregătire mai bună ‘în ceea ce privește mințile oamenilor’, sugerează că războiul informațional trebuie să fie un punct central al strategiilor de apărare.
Pe lângă alocarea de fonduri, o altă provocare majoră este găsirea surselor de finanțare pentru aceste inițiative. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat necesitatea alocării a 500 de miliarde de euro suplimentar în următorul deceniu pentru întărirea apărarea UE. Kubilius a propus ca acești bani să provină dintr-o majorare a bugetului Uniunii Europene, din emiterea de datorii comune sau din relaxarea reglementărilor fiscale care să permită investirea în industria de apărare.
Un alt obiectiv important al lui Kubilius este coordonarea eficientă a industriei de apărare a Uniunii Europene, care actualmente este fragmentată. Programul european inițiat recent pentru Industria Apărării, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro, reprezintă un pas pozitiv, dar rămân diferențe între statele membre privind accesul la fonduri. În timp ce Franța susține o abordare restrictivă, impunând clauze de tip „Cumpără European”, alte state, precum Polonia și Germania, sunt mai flexibile în privința acestor condiții.
Kolaborarea cu NATO reprezintă de asemenea o prioritate pentru Kubilius. Deși ambele organizații sunt situate în Bruxelles, adesea acestea au avut abordări separate, cu NATO răspunzând de problemele militare și UE concentrându-se pe reglementări economice. Acum, comisarul european dorește să faciliteze o colaborare mai strânsă între acestea, sugerând că UE ar trebui să utilizeze evaluările NATO pentru a-și stabili prioritățile în cheltuielile de apărare.
În concluzie, Kubilius subliniază necesitatea unei reacții unite a democrațiilor față de provocările autoritarismului internațional. „Autoritarii se unesc între ei, iar noi trebuie să facem același lucru,” a conchis el, subliniind astfel imperativul de a întări apărarea și coeziunea europeană în fața amenințărilor externe.
Distribuie
Mai multe