Organizarea summitului pentru pace în Ucraina împinge Elveţia neutră spre alinierea cu Occidentul, conform unei analize Reuters. Opinia este susţinută atât de susţinătorii cooperării mai strânse a Elveţiei cu puterile occidentale, cât și de oponenţii naţionalişti, care argumentează că ţara își abandonează tradiţia neutră și trebuie să-și limiteze interferenţele cu lumea externă.
Summitul, care va avea loc în iunie, nu a inclus Rusia printre invitaţi, fapt care a atras critici din partea Moscovei și a fost interpretat ca o întărire a izolării acesteia de către diplomați occidentali și experți elveţieni în politică externă. Scopul principal al reuniunii nu este acela de a încheia războiul în Ucraina, ci de a limita riscurile generate de invazia rusă și de a consolida poziţia Rusiei în izolare.
Daniel Woker, fost ambasador elveţian în Australia, Singapore și Kuweit, a subliniat că summitul se va axa mai mult pe susţinerea Ucrainei decât pe construirea de punţi către pacea imediată. În ciuda acestui fapt, Ministerul de Externe elveţian a asigurat că neutralitatea țării va rămâne constantă și nu va fi afectată de desfășurarea summitului. Totuși, Elveţia condamnă ferm agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și exprimă solidaritate și sprijin faţă de aceasta în afara domeniului militar.
Summitul, care este descris ca având menirea de a deschide calea către un „viitor proces de pace”, se va concentra pe probleme de interes global, cum ar fi siguranţa nucleară, libertatea navigaţiei, securitatea alimentară și chestiuni umanitare. Deși Elveţia susține că Rusia ar trebui implicată în acest proces, lipsa unei invitații a fost justificată prin faptul că Moscova nu și-a manifestat interesul de a participa.
Susţinătorii alinierii mai strânse cu Occidentul în cazul Elveției consideră că aceasta ar trebui să se afle alături de Ucraina din motive de securitate și interes economic. Circa două treimi din exporturile elvețiene merg către America de Nord, UE, Marea Britanie, Japonia și Australia, în timp ce mai puţin de 1% se îndreaptă către Rusia. De asemenea, ţara se află în proximitatea ţărilor NATO și consideră că neutralitatea sa servește ca un tampon împotriva potenţialelor intruziuni externe.
Chiar dacă neutralitatea este adânc înrădăcinată în mentalitatea elveţiană și unele voce critice consideră că renunțarea la aceasta ar izola ţara și ar afecta interesele economice, sprijinul pentru alianţa cu NATO și pentru o poziţie clară în conflictele militare străine este în creștere. Un studiu recent a arătat că 91% dintre elveţieni consideră că ţara lor ar trebui să rămână neutră, însă 26% susțin adoptarea unei poziţii clare în conflictelor militare străine. Partidul Popular Elveţian (SVP) consideră că neutralitatea face parte integrantă din prosperitatea ţării și acuză guvernul că sprijinul acordat Ucrainei subminează acest principiu. Formaţiunea a inițiat chiar un referendum pentru integrarea neutralității în Constituție.
În concluzie, organizatorea summitului pentru pace în Ucraina a adus și dezbaterea privind neutralitatea Elveţiei în prim-plan. În timp ce susţinătorii alinierii mai strânse cu Occidentul argumentează că aceasta ar fi în interesul strategic și economic al țării, oponenţii consideră că Elveţia își părăsește tradiţia neutră și riscă să se izoleze. Summitul, în ciuda faptului că nu a inclus Rusia, va genera oportunităţi de dialog și colaborare între Elveţia și aliaţii ruși, ceea ce ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru a accepta un compromis.