În anul 2022, România a decis plasarea unui plafon pe prețul gazelor naturale la 120 lei/MWh. Aceasta hotărâre, deși bine intenționată cu scopul de a proteja consumatorii vulnerabili, a reușit să genereze efecte negative neprevăzute asupra piaței de gaze. Conform unui raport recent publicat de Termene.ro, plafonarea prețurilor a generat o prăbușire a sectorului de extracție a gazelor, impactând veniturile și profiturile acestuia cu aproximativ 28 de miliarde de lei.
La începutul anului 2022, veniturile și profiturile din sectorul gazelor naturale au atins valori record, atingând 73 miliarde lei în cifra de afaceri și 18,8 miliarde lei în profit total. Aceste rezultate au fost posibile grație cererii crescute și prețurilor înalte pe piața internațională, pe fondul crizei energetice globale. Totuși, începând cu anul 2023, tendința a început să se inverseze dramatic, iar în 2024 aproape toate companiile din domeniu, cu excepția Petrom, au raportat venituri și profituri apropiate de zero.
Aceste evoluții au condus Comisia Europeană să deschidă o procedură de infringement împotriva României, argumentând că reglementările naționale adoptate de statul român distorsionează piața gazelor și contravin legislației Uniunii Europene. Conform Bruxelles-ului, obligația de a vinde o parte din producția de gaze la prețul fix stabilit afectează grav competitivitatea piaței angro, contrar Directivei 2009/73/CE.
Comisia a transmis României un aviz motivat, subliniind că, în lipsa unor măsuri corective din partea autorităților române, cazul ar putea ajunge în fața Curții Europene de Justiție, expunând țara la amenzi semnificative. De asemenea, plafonarea prețurilor este programată să rămână în vigoare până în martie 2026, iar aceasta se aliniază cu reglementarea prețurilor finale pentru consumatori.
În prezent, România are o ultimă oportunitate de a răspunde la criticile europarlamentarilor, fără a escalada conflictul într-un litigiu european. Tensiunile generate de această situație ar putea afecta nu doar sectorul energetic, ci și climatul de afaceri și încrederea investitorilor internaționali în economia românească.
Această situație complicată relevă complexitatea interacțiunii dintre politicile naționale și reglementările europene, subliniind în același timp provocările cu care se confruntă România pe termen lung în domeniul energiei. Dacă nu se iau măsuri adecvate, nu doar sectorul gazelor va fi afectat, ci întregul sistem energetic românesc se poate confrunta cu dificultăți suplimentare, în contextul unei economii globale tot mai interconectate și volatile.