Într-o recentă postare pe rețelele sociale, premierul Marcel Ciolacu a stârnit un val de reacții prin afirmațiile sale legate de noile cărți electronice de identitate care urmează să fie emise în România. Cu o abordare clară și hotărâtă, Ciolacu a subliniat că aceste documente vor conține informații legate de „sexul” persoanei, și nu de „gen”, pledând astfel împotriva celor pe care le-a numit „elemente woke” care, în opinia sa, nu au ce căuta în legislația românească.
Noile cărți de identitate urmează să fie tipărite începând cu 20 martie, în județul Cluj, și vor fi disponibile ulterior în toate cele 674 de servicii publice comunitare de evidență a persoanelor din țară, conform unui anunț recent al purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a sistemului de identificare a cetățenilor români, prin implementarea Cărții Electronice de Identitate (CEI).
Ciolacu a afirmat că este esențial ca aceste cărți de identitate să reflecte exact realitatea biologică, stipulând că sexul unei persoane nu poate fi decât feminin sau masculin. „Așa este normal! Acest Guvern nu va permite strecurarea perfidă a unor elemente woke în legislația românească!”, a transmis premierul. Această declarație a generat reacții variate în rândul populației, unele dintre ele fiind critice la adresa unei eventuale discriminări sau excluziuni a indivizilor din comunități marginalizate.
Noile cărți electronice de identitate sunt avansate tehnologic, având dimensiuni standardizate, asemănătoare cu cele ale cardurilor bancare, și conțin elemente avansate de securitate care asigură protecție împotriva falsificării și furtului de identitate. De asemenea, printre caracteristicile importante se numără și posibilitatea utilizării acestor documente ca document de călătorie, ceea ce le-ar putea facilita cetățenilor români accesul în diverse țări.
Implementarea CEI va fi realizată etapizat, cu primele documente fiind eliberate în județul Cluj, iar ulterior, în alte județe, începând din vara anului 2025. Un moment semnificativ va fi 2 iunie 2025, când aceste cărți vor putea fi emise și pentru copii cu vârsta sub 14 ani, spargând astfel un prag psihologic îndelung așezat în societate, conform declarațiilor făcute de Mihai Constantin.
Un alt aspect demn de menționat este că de la data de 20 mai 2025, cetățenii care nu doresc un document electronic vor putea obține Cărțile de Identitate Simple (CIS). Guvernul român a anunțat că eliberarea Cărților Electronice de Identitate va fi gratuită pentru cetățeni, cu costurile acoperite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în iunie 2026.
În ceea ce privește informațiile conținute, pe lângă anumite date personale cum ar fi numele, prenumele, cetățenia și data nașterii, cartea electronică va conține imagini faciale, CNP-uri, semnătura olografă a titularului, dar și anumite date suplimentare în format electronic, cum ar fi prenumele părinților și amprentele a două degete ale titularului. Aceste amprente însă, vor fi șterse ireversibil din baza de date a autorității care realizează imprimarea, fiind o măsură similară cu cea aplicată în cazul pașapoartelor electronice.
Premierul Ciolacu și ministerele implicate continuă să fie subiectul discuțiilor publice, pe măsură ce noile reglementări intră în vigoare, iar acest subiect se dorește a fi un punct de plecare pentru o mai bună organizare administrativă în România. Este clar că societatea va avea multe de spus despre aceste schimbări, iar reacțiile – pozitive sau negative – sunt deja în desfășurare. Guvernul are datoria de a asculta toate vocile cetățenilor pentru a găsi soluții care să reflecte cu adevărat diversitatea și nevoile societății românești.
Prin urmare, cu toate că implementarea noilor cărți de identitate techno-logizate poate părea o măsură pozitivă care îmbunătățește managementul documentației și identificarea cetățenilor, dezbaterile, termenele și modalitățile de aplicare vor necesita o atenție deosebită din partea autorităților, astfel încât noile reglementări să fie în beneficiul tuturor cetățenilor, fără excluderi sau marginalizări.