România, un țară cu un potențial agricol imens, se confruntă cu o situație economico-financiară îngrijorătoare în sectorul agroalimentar. Conform datelor recent publicate de Institutul Național de Statistică, în primele patru luni ale acestui an, importurile de bunuri alimentare au depășit 4,4 miliarde de euro, adică un miliard de euro lunar. Această creștere alarmantă a importurilor, care a fost de 6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, se aliniază unui deficit comercial general de 11,6 miliarde de euro, o creștere de aproape 25% față de anul anterior.
Cu toate că exporturile României au crescut cu doar 0,5%, deficitul „geamăn” devine o problemă din ce în ce mai gravă. Specialistul Tudorel Andrei, șeful INS și autor al lucrării „Comerțul exterior al României cu produse agroalimentare”, afirmă că lipsa unui număr suficient de producători locali face ca țara să devină tot mai dependentă de importuri. Această tendință ar putea crea mari probleme economice în viitor, dat fiind că majoritatea produselor agroalimentare care ajung pe mesele românilor provin din străinătate.
De asemenea, analizele indică o concentrare alarmantă a deficitului pe un număr restrâns de categorii de produse. În relația comercială cu Ungaria, România înregistrează un deficit grav în cazul a trei tipuri de produse: carne și organe comestibile, reziduuri și deșeuri alimentare, și lapte și produse lactate. Acestea subliniază dependența critică de importuri pe care România o are față de vecinii săi. În schimb, în raport cu Polonia, 22 din cele 24 de categorii de produse agroalimentare au avut un volum de importuri mai mare decât al exporturilor.
Exemplul dat de profesorul Andrei este relevant: România cultivă și exportă cantități semnificative de floarea-soarelui, dar se confruntă cu un paradox în care produsele finite, cum ar fi uleiul obținut din această cultură, sunt importate înapoi la prețuri mai mari. Acest mecanism economic nu doar că descurajează producția internă, dar și afectează grav balanța comercială a țării.
Lipsa capacităților de prelucrare a materiilor prime pe plan local contribuie direct la această situație. În ultimii 15 ani, România a văzut cum deficitul cu state precum Ungaria a crescut de 7 ori, iar cu Polonia și Bulgaria a crescut și mai dramatic. Multe categorii de produse, de la preparate pe bază de cereale până la lactate și carne, arată o tendință îngrijorătoare de a ține în echilibru o balanță comercială dezechilibrată.
Creșterea veniturilor și diversificarea ofertei din supermarketuri nu au fost suficiente pentru a impulsiona producția autohtonă, iar astfel, cererea internă este acoperită din importuri masive. Situatia actuală subliniază vulnerabilitățile din sectorul agroalimentar românesc și necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea producției locale, în special în contextul crizei alimentare globale. Altfel, România va continua să se confrunte cu un deficit comercial din ce în ce mai mare, ceea ce ar putea pună în pericol siguranța alimentară a populației în viitor.