Într-o lume în care medicina modernă se bazează adesea pe medicamente și intervenții chirurgicale, Conf. dr. Adrian Tase, un renumit medic cardiolog din Argeș, ne aduce în prim-plan un concept care provoacă gândirea tradițională despre tratamentul medical: terapia prin muzică. Cu o pasiune profundă pentru arta muzicală, dr. Tase ne învață despre efectele terapeutice ale muzicii și importanța acesteia în procesul de vindecare.
Terapia prin muzică are rădăcini profunde, existând de-a lungul istoriei, dar recent, a început să capete din nou atenție ca un tratament complementare în medicina modernă. Conform afirmațiilor lui dr. Tase, „muzica, prin vibrațiile sale, influențează bioenergetic organismul uman și poate ajuta la modificarea proceselor biochimice, a metabolismului, a imunității și a stării psihologice coa beneficiile suferinței somatice”.
Pentru a ilustra importanța meloterapiei, el citează anecdotica unui filosof francez care sugerează că organismul are capacitatea de a se vindeca singur, iar medicul trebuie să aducă un zâmbet, un strop de bucurie, să faciliteze și să susțină acest proces natural. Această filozofie se încadrează în teoria medicinei alternative, propunând că sunetele pot stimula capacitatea naturală de vindecare a organismului înainte ca medicamentele și tehnicile chirurgicale să fi fost dezvoltate.
Studiile de specialitate sugerează că fiecare organ sau țesut din corpul nostru vibrează la un anumit ton muzical. De exemplu, dr. Tase menționează că creierul vibrează pe nota Mi bemol, iar acumulează informații care demonstrează impactul îmbucurător al muzicii asupra pacienților neurologici și psihiatrici, temă centrală a Congresului Mondial de Terapie Muzicală desfășurat la Vancouver.
Acest instrument de tratament nu se limitează doar la adulți; terapia prin muzică este deosebit de benefică și pentru copiii care suferă de diverse afecțiuni. Această diversitate a aplicațiilor subliniază potențialul adaptabil al muzicii la nevoile terapeutice individuale. La rândul său, oncologia investește tot mai mult în aceste metode alternative, demonstrând un interes crescut pentru integrarea muzicii în programele de tratament pentru pacienții oncologici. De asemenea, sunt menționate instrumentele muzicale specifice fiecărui tip de țesut, unde osul, plămânul și stomacul vibrează la nota La, iar sângele și mușchii vibrează la nota Mi, semnificând o corelare între muzică și biologie.
Un alt rol esențial al terapiei prin muzică este acela de ajutor în reducerea durerii și a anxietății, lucru recunoscut pe scară largă în rândul pacienților care suferă de diverse adicții. Dr. Tase remarcă faptul că prin utilizarea muzicii ca o formă de divertisment reconfortant, oamenii pot înlocui adicțiile dăunătoare ale substanțelor sau ale activităților compulsive cu o mai sănătoasă dependență de muzică.
Muzica are efecte posibil de a crea ambianța necesară pentru relaxare, fortificând resursele interioare ale organismului în fața durerii. Studiile obținute au arătat de multe ori că piesele muzicale clasice, interpretate într-un tempo mai lent, precum cele ale lui Chopin, Mozart sau Debussy, sunt cele mai frecvent utilizate în cadrul meloterapiei, având efecte profund benefice asupra pacienților.
Terapia prin muzică nu este o soluție universală, ci mai degrabă un proces de interacțiune între terapeut și pacient. Profilul terapeutului este esențial, acesta trebuind să aibă abilități de a intona corect pentru ca pacientul să poată urma exemplul. Pacientul evoluează prin procese de ascultare activă, intonare vocală, instrumentație și, în fazele avansate, poate chiar practica improvizația.
Dr. Tase concluzionează că muzica nu este neapărat un remediu magic, dar este cu siguranță un extraordinar catalizator al vindecării. Această formă de tratament deschide noi orizonturi pentru pacienți, inspirându-i pe aceștia să descopere puterea reconfortantă a muzicii în momentele dificile ale vieții lor. Astfel, terapia prin muzică devine o metodă inovatoare și eficientă de a contribui la bunăstarea noastră emocională și fizică, dovedind că, uneori, cele mai simple lucruri pot avea cele mai profunde efecte.