Canada se pregătește să aloce 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare în anul 2025, o decizie care reflectă o schimbare semnificativă în peisajul geopolitic și militar. Premierul Justin Trudeau și oficialii guvernamentali au subliniat că poziția geografică a Canadei, mult timp considerată o formă de protecție, devine din ce în ce mai ineficientă în fața amenințărilor internaționale emergente. Într-o lume tot mai instabilă, unde Rusia și China își extind influența, Ottawa recunoaște nevoia de a spori investițiile în apărare.
Carney, un important oficial guvernamental, a declarat că „amenințările unei lumi tot mai periculoase și divizate sunt pe cale să răstoarne ordinea internațională”. Această afirmație evidențiază percepția că vechile paradigme de securitate nu mai sunt valabile, iar Canada trebuie să își adapteze strategia de apărare pentru a răspunde provocărilor contemporane.
În acest context, Canada își propune să reducă dependența militară de Statele Unite. Carney a menționat că „Statele Unite încep să își monetizeze hegemonia”, sugerând că Washingtonul cere acum compensații pentru accesul pe piețele sale și își diminuează rolul în asigurarea securității colective. Această schimbare de atitudine a Americii are implicații directe asupra strategiei de apărare a Canadei, care continuă să caute modalități de a-și fortifica structurile de apărare.
Printre investițiile planificate se numără renovarea și înlocuirea echipamentelor militare învechite, inclusiv achiziția de submarine, nave militare, radare, drone și senzori specializați pentru zona Arctică. Premierul Trudeau a subliniat importanța suveranității Arcticii și a intensificării securității în această regiune, având în vedere schimbările climatice și creșterea concurenței internaționale pentru resursele din zonă.
Canada nu caută doar să își modernizeze propriile capacități, ci intenționează de asemenea să contribuie activ la securitatea transatlantică. Implicarea sa în inițiativa ReArm Europe este un exemplu relevant. Cu acest program, Canada își arată angajamentul față de întărirea capacităților militare și a industriei de apărare din Europa, răspunzând astfel la provocările reprezentate de Rusia, care a declanșat tensiuni în regiune.
Pe lângă aceste eforturi interne, la nivel internațional, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va solicita o creștere semnificativă a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, subliniind o nevoie acută de a face față provocărilor generate de acțiunile Rusiei, care a fost acuzată de provocarea teroarei pe cer. Această solicitare se aliniază cu angajamentele Canadei de a susține o coaliție internațională mai puternică în fața provocărilor militarizării globale.
Decizia Canadei de a aloca 2% din PIB pentru apărare nu se limitează doar la modernizarea echipamentului, ci reflectă o schimbare profundă în mentalitatea strategică. Este un semn că Ottawa își asumă un rol mai activ pe scena internațională, recunoscând că stabilitatea nu poate fi garantată doar de o simplă poziție geografică sau de dependența față de alte puteri.
În concluzie, Canada își reafirmă angajamentul față de siguranța națională și internațională printr-o abordare proactivă asupra cheltuielilor de apărare, încercând să se pregătească mai bine pentru un viitor incert al securității globale. Aceasta este o mișcare care ar putea schimba perspectiva asupra rolului Canadei în lumea modernă, întărind nu doar defensiva sa, ci și poziția sa în relațiile internaționale. Cu provocări emergente la orizont, deciziile politice și miliatare ale Canadei în următorii ani vor fi cruciale pentru securitatea sa și nu numai.